Primul genocid al secolului XX

 

(în imagine, africani din tribul hereros, spânzuraţi în timpul genocidului din Namibia)

Primul genocid al secolului XX s-a produs în Africa; acolo de fapt au fost experimentate tehnicile de exterminare utilizate ulterior împotriva evreilor. Nepedepsirea „experimentelor africane” i-a încurajat pe germani să le aplice, treizeci de ani mai târziu, şi pe continentul european.

Dacă genocidul burilor a fost opera englezilor (vezi „Churchill, burii şi genocidul”), atunci cel din Namibia, despre care este vorba acum, a fost opera germanilor. Dar dacă ne aprofundăm în culisele declanşării acestui din urmă genocid, am înţelege că a fost, de fapt, cauzat de competiţia geopolitică dintre englezi şi germani. Ca şi în atâtea alte cazuri în istorie, când se luptă doi titani, sunt călcaţi în picioare piticii. Aceasta a fost şi soarta populaţiei hereros, devenită victimă a reglării de conturi dintre două supraputeri…

Hereros este denumirea unei populaţii africane care aparţine ramurii lingvistice bantou, care populează teritoriul Namibiei actuale, iar alte câteva grupuri sunt localizate în Botswana şi în Angola. În 1904, hereros s-au revoltat (cu sprijinul britanicilor) împotriva colonizatorilor germani şi au provocat din partea acestora din urmă o represiune feroce. Motivul revoltei a fost faptul că germanii au utilizat toate rezervele şi aşa modeste de apă pentru irigarea plantaţiilor, iar băştinaşilor accesul la apă le-a fost practic îngrădit [1]. O altă sursă a urii faţă de colonişti au fost umilinţele sistematice la care erau supuşi africanii, inclusiv violarea femeilor şi fetelor acestora de către germani [2].

Odată declanşată revolta, consecinţele conflagraţiei au fost înfiorătoare. Armata germană a reacţionat prin organizarea unui măcel total: până la 60.000 de persoane au murit, fiind ucise sau din cauza extenuării fizice. Pentru a înţelege amploarea dezastrului, voi menţiona că numărul total al acestei populaţii potrivit datelor statistice din 1885 era de 80.000 [3]. Unii autori prezintă statistici şi mai grave, iată de ce masacrarea populaţiei hereros de către armata germană este considerată drept un prim Holocaust al secolului XX [Erichsen, Olusoga, 2010].

E de remarcat că anume atunci au fost pentru prima dată utilizaţi termenii „Lebensraum” (“spaţiu vital”) şi “Konzentrationslager” („lagăre de concentrare”), preluaţi apoi de Adolf Hitler. Mai mult, există ipoteza că ceea ce s-a întâmplat în acei ani în Africa de Sud-Vest i-a inspirat ulterior pe nazişti şi i-a încurajat să aplice metode similare pe teritoriul european [Madley, 2005]. Inclusiv au fost efectuate experimente pe oameni vii, cu amputarea membrelor, sterilizare, administrarea diferitelor otrăvuri pentru testarea reacţiei organismului ş.a. [4].

© Dorian Furtună, etolog

Surse bibliografice:

1. Германская Намибия: африканский «Холокост» // Толкователь. 05.04.2013 / http://ttolk.ru/?p=16595
2. Herero and Namaqua Genocide // http://en.wikipedia.org/wiki/Herero_and_Namaqua_Genocide
3. Как Второй Рейх колонизировал Намибию // 30.12.2011 / http://ttolk.ru/?p=8836
4. Германская Намибия: африканский «Холокост» // Толкователь. 05.04.2013 / http://ttolk.ru/?p=16595

• Erichsen C., Olusoga D. The Kaiser’s Holocaust: Germany’s Forgotten Genocide and the Colonial Roots of Nazism. Faber and Faber Non Fiction (August 5, 2010) Faber and Faber Non Fiction. 2010.
• Madley B. From Africa to Auschwitz: How German South West Africa Incubated Ideas and Methods Adopted and Developed by the Nazis in Eastern Europe // European History Quarterly. 2005. Vol. 35. No. 3. P. 429-464. DOI: 10.1177/0265691405054218

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *