Consumul de alcool – una din principalele cauze ale agresivității noastre

 

(Fragment din cartea ”Homo aggressivus”)

Nouă ne place să ne lăudăm cu producția înaltă de vin. Dar nu e un motiv de laudă, odată ce tot noi îl bem. Suntem printre cele mai băutoare țări din lume. Iar unde se bea mult, acolo există agresiune, violuri, omoruri. Inclusiv în familie. 

În Republica Moldova, circa 70% dintre cetăţeni consideră că principala cauză a violenţei în familie este consumul de alcool.

Statistica internațională arată că majoritatea omuciderilor, majoritatea violurilor, majoritatea maltratărilor în familie, majoritatea actelor de huliganism, o treime din tâlhării sunt săvârșite sub influența alcoolului. Nu în zadar se spune că beția este ușa tuturor răutăților.

O mamă gravidă care consumă alcool fie şi o dată pe săptămână (sau fumează) deja reuşeşte să afecteze grav dezvoltarea creierului copilului său, creându-i acestuia o predispoziţie spre comportament antisocial în adolescenţă.

Efectele alcoolului sunt puternice şi asupra unui creier matur perfect normal. Alcoolul schimbă starea psihică a individului şi perturbează grav controlul asupra emoţiilor; se produce o dezinhibare a comportamentelor impulsive, inclusiv a celor agresive.

Experimentele arată că, cu cât este mai mare doza de alcool pe care o consumă un individ, cu atât mai dispus va fi acesta să-i administreze altui individ şocuri electrice de o intensitate înaltă.

Un rol important în aceste procese îl joacă şi serotonina (un neuromediator din creier), care în mod normal acţionează ca un inhibitor al comportamentului agonistic. La persoanele consumatoare de alcool serotonina are un nivel scăzut, inhibiţiile dispar, ceea ce e asociat cu o impulsivitate şi o agresivitate înalte.

Reacţiile violente sunt deci mai uşor de provocat în cazul persoanelor consumatoare de alcool, iar deseori indivizii aflaţi în stare de ebrietate caută în mod intenţionat motive pentru a-şi manifesta agresivitatea, mai ales dacă există un fundal de frustrare.

Combinaţia dintre vârsta tânără, alcool şi frustrare poate duce la săvârşirea unor crime înfiorătoare, de genul celei care s-a produs în vara anului 2013 la Moscova, când trei tineri între 17 şi 20 de ani (care sărbătoreau absolvirea școlii) au omorât în bătăie un om al străzii care dormea nevinovat, apoi i-au tăiat nasul, i-au scos scalpul, i-au tăiat capul, au „jucat fotbal” cu craniul acestuia, au aruncat resturile corpului la gunoi şi s-au dus să se culce.

Crima de la Strășeni, din noiembrie 2016, când patru minori au omorât o elevă, de asemenea s-a produs pe fundalul consumului de alcool.

În fond, adolescenţii mai agresivi încep mai devreme să consume alcool şi în cantităţi mai mari decât semenii lor. După consumul de alcool mai agresiv se vor comporta indivizii cu un nivel mai înalt de testosteron. Este curios că în cazul influenţei alcoolului comportamentul agresiv este provocat mai uşor în rândul bărbaţilor băutori decât în rândul femeilor.

Chiar şi atunci când intervin, ca persoane terţe, pentru a opri o încăierare, bărbaţii care băuseră se vor manifesta la rândul lor mai agresiv faţă de bătăuşi decât dacă nu au consumat alcool.

Bărbaţii care beau sunt mult mai agresivi în relaţiile lor conjugale. Unul dintre studiile sociologice la acest subiect a arătat că în zilele când soţii consumau alcool, incidenţa agresiunilor fizice era de 3,64 ori mai mare, iar a agresiunilor verbale – de 2,19 ori mai mare. În majoritatea absolută a cazurilor, agresori erau bărbaţii.

Într-un studiu despre abuzurile asupra copiilor în România s-a constatat că aproape 70% dintre cazurile de maltratare analizate s-au produs pe fondul abuzului de alcool. În Republica Moldova, circa 70% dintre cetăţeni consideră că principala cauză a violenţei în familie este consumul de alcool.

alcohol-and-domestic-violence

Uşor de bănuit, s-a dovedit a fi deosebit de periculoasă combinaţia dintre o boală psihică şi consumul de alcool. Astfel, un studiu finlandez asupra omuciderilor a arătat că, printre ucigaşi, indivizii schizofrenici care consumau alcool erau de 17 ori mai frecvenţi raportat la media pe populaţie, în timp ce rata subiecţilor schizofrenici care nu sufereau de alcoolism era doar de 7 ori mai mare decât media în cazul omuciderilor.

În general, agresivitatea după consumul de alcool variază în funcţie de trăsăturile de personalitate ale individului şi particularităţile sale neurologice. Cei cu trăsături de personalitate de tip antisocial, în stare de ebrietate sunt mai agresivi decât ceilalţi; la fel, cei care se manifestă ostil în condiţii obişnuite sunt, de regulă, şi mai agresivi în urma consumului de alcool, reacţionează mai acut la diverse provocări.

O cercetare recentă a constatat că până şi gradul de religiozitate are conexiune cu influenţa alcoolului. Experimentele au arătat că persoanele religioase devin mai agresive după consumul de alcool decât cele nereligioase. Aceste rezultate experimentale neaşteptate încă urmează a fi reconfirmate de alte studii şi elucidată latura psihologică a fenomenului, însă, teoretic, putem presupune că alcoolul are efectul de accentuare a laturii dogmatizate, proprii într-o anumită măsură celor religioşi. Or, dogmatizarea presupune şi rigiditate, şi impulsivitate, şi reacţii în general mai agresive. Dar probabil că există nişte implicaţii neurofiziologice mai profunde.

Studiile de antropologie atestă, în fond, o varietate de comportamente legate de consumul de alcool – de la stări melancolice şi depresive la acţiuni antisociale şi promiscuitate. Antropologii susţin că oamenii beţi adeseori se comportă conform credinţelor culturale locale referitoare la efectele alcoolului. De exemplu, cei care se aşteaptă la o dezinhibare comportamentală se vor comporta mai agresiv.

În cadrul unui experiment, subiecţii credeau că beau alcool, dar li s-a oferit apă tonică; e curios că în scurt timp au început să se comporte mai deşănţat şi mai agresiv. Nefiind beţi în realitate, ei psihologic au asociat consumul de alcool cu dezinhibarea comportamentală. Deci, consideră unii autori, efectele consumului de alcool ar fi mai curând psihoculturale decât fiziologice.

Cu toate că aceste opinii sunt interesante şi rata delincvenţei determinată de consumul alcoolului într-adevăr variază de la o ţară la alta, de la o categorie de indivizi la alta şi de la un deceniu la altul, este totuşi cert că, cu cât e mai înalt consumul de alcool într-o ţară, cu atât mai multe crime și omoruri se produc în acea ţară.

Un studiu mai vechi, din anii 90, în care a fost analizat din punct de vedere statistic impactul alcoolului asupra comportamentului delincvent, arătase că, din totalul infracţiunilor săvârşite, sub acţiunea consumului de alcool au fost înfăptuite 86% din omoruri, 37% din tâlhării, 60% din agresiuni cu caracter sexual, 57% (în cazul băbaţilor) şi 27% (în cazul femeilor) din violenţele conjugale, 13% din abuzurile asupra copiilor.

Alte investigaţii, mai recente, arată că sub influenţa alcoolului se produc 73% de cazuri de omucidere în Rusia şi 57% cazuri de omucidere în SUA. În Rusia, de exemplu, creşterea consumului de alcool cu 1% e însoţită de o creştere a cazurilor de omucidere cu 0,25%, ceea ce reprezintă o corelaţie deosebit de strânsă.

Un studiu longitudinal efectuat în Belarusi a arătat că creşterea consumului de alcool cu 1% corelează cu o sporire de tocmai 1,14% a ratei omuciderilor. Pe de altă parte, în Belarusi, în 1984-1986, în toiul campaniei antialcool iniţiate de Mihail Gorbaciov în URSS, reducerea consumului de alcool cu 41% a fost însoţită de scăderea numărului omuciderilor cu 31%.

Aceasta vorbeşte despre eficienţa campaniilor antialcool în reducerea nivelului infracţionalităţii în general. Orice stat care dorește o reducere a nivelului de infracționalitate trebuie să elaboreze politici de reducere și a consumului de alcool. Prima fără a doua este aproape imposibil de realizat.

 

© Dorian Furtună, etolog

 

(Fragment din cartea ”Homo aggressivus”)

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *