Hărţuirea online, trollii şi profilul lor psihopat

 

„Unii internauţi ar trebui internaţi”

Fenomenul violenţei în rândul adolescenţilor este extrem de răspândit aproape în toate culturile, inclusiv în ţările înalt dezvoltate. Iar odată cu digitalizarea comunicării umane, pe internet, prin reţelele de socializare, agresivitatea adolescentină a obţinut o nouă dimensiune. Hărţuirea şi violenţa s-a transferat şi în spaţiul virtual şi astăzi specialiştii vorbesc despre fenomenul aşa-numitei „hărţuiri online” („cyberbullying”).

Incidenţa cazurilor de hărţuire online a sporit constant pe parcursul ultimilor ani. Iar faptul că agresorii pot rămâne anonimi adaugă un plus de încrâncenare acestora; mesajele lor pot fi foarte virulente, denigratoare, ameninţătoare. Se practică aşa tactici ca excluziunea, bârfele, ofensele, intimidarea. Unele statistici arată că 43% dintre adolescenţii cu vârsta între 13 şi 17 au devenit victime ale hărţuirii online.

Alte date, de exemplu cele oferite în 2011 de Bitdefender (producător internațional al sistemelor antivirus), arată că 89%(!) dintre părinți acuză cazuri de hărțuire online în adresa copiilor lor. Studiul a cuprins 1740 de părinți din cinci țări. 54% dintre victimile hărțuirii au fost grav afectate, fiindu-le induse stări de mânie, tristețe, apatie .

Unor comentatori de pe forumurile online le este propriu un comportament sadic, machiavelic şi distrugător. Cercetătorii canadieni şi americani au constatat că multe dintre persoanele care obişnuiesc să lase comentarii răutăcioase pe internet suferă de narcisism, înclinaţii sadice şi psihopatii. Ei primesc plăcere de la faptul că le cauzează suferinţe altora, au o apetenţă pentru cruzime. Unii dintre aceştia completează armatele aşa-numiţilor “troll” – provocatori plătiţi sau fanatici.

ce este un troll

Există deja confesiuni ale ”trollilor” care au mărturisit că agresivitatea lor se datora unei ”supraabundențe de impuls sociopat juvenil” (”over-abundance of juvenile sociopathic impulse”); ”trollingul” este într-o mare măsură și o consecință a anxietății și frustrării . Iar faptul că agresorii pot rămâne anonimi adaugă un plus de încrâncenare acestora; mesajele lor pot fi foarte virulente, denigratoare, ameninţătoare. Unul din studii a arătat că atunci când nu sunt anonimi, comentatorii lansează mesaje ”necivilizate” 29% din timp, însă când sunt anonimi, rata mesajelor ”necivilizate” depășește 53%.

Psihologii susțin că avem de-a face cu un efect al dezinhibiției online (online disinhibition effect), când comentatorii, grație anonimatului, își dau seama că nu vor suporta consecințele unui comportament ostil și ofensator și profită de situație pentru a-și manifesta nestingherit virulența. Per ansamblu, din cauza procentajului înalt de comentatori agresivi, scade dramatic calitatea discuțiilor online și se creează o atmosferă psihologică apăsătoare, plină de ură și neînțelegere reciprocă.

Psihologii vorbesc astăzi şi despre un fel de fobie faţă de hărţuirea online, care cuprinde tot mai mulţi tineri. Agresorii virtuali pot crea daune serioase unor persoane mai sensibilie, provocându-le acestora stări de furie, frică, neîncredere, depresie, inducându-le gânduri suicidale. Au fost înregistrate zeci de cazuri de suicid provocate de hărţuirea online şi mulţi administratorii de site-uri sunt nevoiţi să aplice măsuri de cenzurare a mesajelor şi comentariilor.

În august 2014 a provocat atenţia presei cazul fiicei actorului hollywoodian Robin Williams. După ce acesta s-a sinucis din cauza problemelor personale şi a depresiei, fiica lui de 25 de ani, Zelda, a fost supusă unor hărţuiri pe Twitter, ea fiind nevoită să renunţe la această reţea de socializare. Cei de la Twitter, la rândul lor, au decis să-i elimine din reţea pe comentatorii mai agresivi şi să adopte o politică mai puţin tolerantă faţă de atacurile la persoană.

Odată cu sporirea masei de oamenii care vor popula spaţiul virtual (mulţi dintre ei încă imaturi), şi odată cu acumularea diferitelor frustrări la scară socială, fenomenul hărţuirii online va fi tot mai răspândit şi mai de impact. Iar anonimatul va permite ca indivizii patologic de agresivi, cu profil sadic şi de psihopaţi, să se dezlănţuie aproape neîngrădit.

 

© Dorian Furtună, etolog

(Fragment din cartea ”Homo aggressivus”).

În România, cartea poate fi găsită aici.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *