Psihicul copilului este modelat încă în uterul mamei

 

(Fragment din cartea ”Homo aggressivus”)

Psihicul copiilor poate fi afectat încă în perioada de graviditate a mamei. Tot mai multe cercetări din ultimii ani arată că stresul suportat de mamă în timpul gravidității afectează temperamentul și comportamentul fătului.

În condiții de stres, în organism se elimină mai mult cortizol, un hormon cu anumite proprietăți neurotoxice care poate afecta serios dezvoltarea creierului fătului. Iată de ce, după naștere, copiii mamelor abuzate emoțional manifestă simptome ale traumei psihice: se sperie ușor, au coșmaruri, se simt stresați de sunetele puternice și de luminile stridente, evită contactul fizic, nu-și pot exprima emoțiile de bucurie.

Intervin și alte procese neurofiziologice. Drept urmare, mamele stresate au fetuși mai activi, care se dezvoltă în copii mai iritabili.

Descoperirea surprinzătoare este că mediul prenatal ostil în care se dezvoltă embrionii umani le poate induce acestora anumite modificări la nivel de gene. Stresul şi dificultăţile însemnate pe care le îndură mama în timpul sarcinii şi imediat după naştere pot avea un impact atât de serios asupra embrionilor, iar apoi a pruncilor, încât le afectează expresia normală a genelor, mai exact – se produce metilarea acestora.

În consecinţă, apar abateri în dezvoltarea creierului, a sistemului imun, a altor sisteme biologice-cheie. Copiii respectivi dau dovadă în adolescenţă de un comportament exagerat de agresiv, au un mod de viaţă dezorganizat.

Un alt studiu a venit cu date şi mai impresionante: interacţiunea gene-mediu uterin în perioada prenatală ar fi responsabilă pentru tocmai 75% din totalul diferenţelor epigenetice dintre bebeluşi. Alimentaţia şi starea sănătăţii mamei induce schimbări deosebit de importante în expresia genelor fătului. Aceasta e o demonstraţie a modului în care unii factori ai mediului pot interveni asupra fiziologiei şi comportamentului încă la un stadiu embrionar, aşa cum ştim că se întâmplă şi la alte mamifere, păsări, peşti. Există și alte exemple curioase.

În zilele noastre, începând cu anii ’80 ai sec. XX, este practicată fertilizarea in vitro cu embrioni congelați. S-a constatat că folosirea embrionilor după o perioadă de depozitare la rece sporește șansa fertilizărilor și reduce cu o cincime riscul de deces al fătului în apropiere de data la care ar trebui să se nască. În mod surprinzător, congelarea are efecte și asupra comportamentului copiilor care se nasc din acești embrioni. Cercetările au arătat că acești copii vor fi mai sociabili, mai comunicabili și mai independenți în acțiuni.

Există mai multe opinii pentru a explica acest fenomen. Potrivit uneia, doar cei mai rezistenți embrioni supraviețuiesc procesului de congelare; și dintre aceștia sunt mulți cu predispoziție genetică de a fi socialmente activi. O altă explicație ar fi că acești copii au parte de un mediu familial care favorizează deschiderea socială și comunicabilitatea: ei adeseori sunt cei mai mici în familie, au părinți maturi din punct de vedere social, care le dezvoltă abilități și cunoștințe mai avansate.

Să examinăm și alte câteva cazuri la fel de interesante. Cercetătorii au stabilit că acei copii care s-au născut la mijlocul toamnei, prin lunile octombrie-noiembrie, sunt ulterior mai avantajați sub aspect atletic. Se pare că un rol important îl joacă vitamina D, formată sub influența razelor solare de vară în organismul mamelor gravide. Datorită nivelului înalt de vitamina D, se dezvoltă mai bine musculatura și scheletul fătului.

Dacă în organismul mamei gravide e scăzut nivelul hormonilor tiroidieni, în creierul fătului ajunge puțină tiroxină și copilul va întâmpina dificultăți la orele de matematică în școală. Și femeile gravide care fumează trebuie să se aștepte că ar putea avea un copil cu probleme de comportament, care se va manifesta mai impulsiv, hiperactiv, agresiv, cu risc de delincvență juvenilă.

Nu este foarte clar cum fumatul în timpul gravidității afectează psihicul copilului; se presupune că expunerea la tutun reduce din aprovizionarea fătului cu oxigen; substanțele chimice inhalate interrelaționează cu biochimia creierului (în particular, modifică producerea de serotonină și dopamină), perturbă și producerea de ADN și ARN în celulele cerebrale.

A fost publicat și un studiu care a ilustrat în mod direct cum reacționează embrionii în timp ce mama lor fumează. Prin scanare ultrasonografică în 4D s-a observat că embrionii în timpul fumatului reacționau fizic; ei mai des își atingeau fața și făceau mișcări ale gurii, comparativ cu embrionii mamelor nefumătoare. Cercetătorii presupun că la embrionii ale căror mame fumează se produce o oarecare întârziere în dezvoltarea sistemului nervos.

A fost descoperit că și fumatul pasiv în timpul gravidităţii poate induce schimbări de comportament la copilul care se va naşte. O femeie gravidă care se expune zilnic la 30 de minute de fumat pasiv riscă să aibă un copil cu anumite devieri de comportament; în jurul vârstei de cinci ani, copilul ar putea suferi de deficienţă de atenţie, va demonstra capacităţi cognitive mai reduse şi se va comporta de două ori mai agresiv comparativ cu semenii săi. Cercetătorii consideră că de vină sunt metalele grele (plumb, cadmiu, arsenic) din fumul de ţigară, care afectează dezvoltarea sistemului nervos al embrionului.

Impactul factorilor mediului este substanţial şi în primii ani de viaţă ai individului. Astfel, fumul de ţigară, inhalat în mod pasiv în perioada timpurie a copilăriei, de la naştere până la vârsta de zece ani, îi face pe copii să se comporte ulterior semnificativ mai violent decât semenii lor; fumul inhalat afectează buna dezvoltare a creierului.

Potrivit estimărilor, aproape 40% din copiii din întreaga lume suferă de pe urma fumatului pasiv al părinţilor lor şi suportă consecinţele fiziologice şi comportamentale ale acestor influenţe nocive.

Înainte de a ne preocupa de cei 7 ani de acasă ai copilului, ar trebui să ne preocupe primele 9 luni de gestație. Grija pentru copii începe imediat din momentul concepției sau chiar mai devreme, la etapa de pregătire psihică și fiziologică a viitorilor părinți.

© Dorian Furtună, etolog

(Fragment din cartea ”Homo aggressivus”)

(În carte sunt prezentate toate sursele bibliografice).

Comments

  • Sorin spune:

    La daci educația se începea încă din burta mamei. Este foarte interesant când tradiția veche se îmbină cu știința modernă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *