„În lupta politică nu există elemente de neglijat”

Interviu cu Dorian Furtună, unul dintre autorii studiului de campanie electorală

„10 politicieni în scrutinul local din iunie 2007”.

5 octombrie 2007, www.presa.md

– Domnule Furtună, care este valoarea studiului la care aţi lucrat, ce obiective aţi urmărit elaborându-l?

– Studiul reprezintă, în premieră, o abordare distinctă, originală asupra felului în care pot fi analizate campaniile electorale autohtone. A fost elaborat la solicitarea IDIS „Viitorul” şi propune celor interesaţi o analiză despre conţinutul şi forma ofertei electorale a principalilor concurenţi la funcţia de primar de Chişinău, în scrutinul din iunie 2007. Misiunea mea a fost să studiez formele comunicării politice din acest scrutin, inclusiv analiza materialelor promoţionale, a spoturilor TV, a campaniei negative şi a modului în care candidaţii au ştiut să-şi gestioneze imaginea.

Acest studiu îl consider util pentru actorii politici implicaţi în scrutin şi sunt sigur că ei vor fi interesaţi să ia cunoştinţă de reflectarea descriptivă a campaniei pe care au desfăşurat-o. Apoi, studiul prezintă interes pentru toţi cei preocupaţi de tematica electorală, cum ar fi jurnaliştii, studenţii de la instituţiile de profil, activiştii de partid şi tot aşa. E un studiu de pionierat în acest sens şi suntem curioşi şi noi, autorii, să aflăm reacţiile publicului avizat.

– Aţi putea să ne spuneţi în două cuvinte, pentru care motiv, calitate, trăsătură alegătorii din municipiu l-au votat pe Chirtoacă la funcţia de primar?

– Dacă e să mă raportez la rigorile celor „două cuvinte”, pe care mi le-aţi fixat, răspunsul meu este următorul – „pentru consecvenţă”. Iar explicaţia acestui motiv este că, alegătorii, în marea majoritate a cazurilor, votează pentru candidatul în care au cea mai mare încredere. Anume acest efect, de credibilitate, este atu-ul forte al oricărui pretendent la o funcţie eligibilă. Iar credibilitatea se obţine nu cu bani, nu cu suport partinic, nu printr-o campanie masivă de promovare, ci în primul rând prin consecvenţă. Consecvenţă în declaraţii, consecvenţă în acţiuni, consecvenţă în atitudine. Astfel, cine demonstrează pe parcursul unei perioade de timp consecvenţă, reuşeşte să obţină şi un credit suficient de încredere din partea alegătorilor, cum a fost şi în cazul lui Chirtoacă.

– Să înţelegem deci că anume consecvenţa este principalul motiv al succesului electoral?

– În lupta politică nu există considerente principale, dar există considerente principiale, de fond. Consecvenţa în politică reprezintă acel fond pe care pot fi valorificate strategiile de imagine şi tehnicile de promovare.

Evident că, dacă un candidat nu ştie să se promoveze în mass-media, să ţină discursuri în public, să facă faţă dezbaterilor televizate, el va înregistra un scor electoral modest, în ciuda unui traseu politic care poate a şi fost consecvent.

Repet, în lupta politică nu există elemente de neglijat; contează toate resursele necesare unei victorii. Iar dacă lipseşte una din resurse, presupunem banii, această lipsă trebuie compensată prin valorificarea la maximum a altor resurse, cum ar fi ideile originale, un candidat potrivit, personalul uman, accesul la mass-media, utilizarea calculată a timpului etc.

– Aţi menţionat că în studiu aţi făcut o analiză şi a campaniei negative. Care a fost specificul acesteia în scrutinul municipal?

– Campania negativă s-a făcut remarcată în a doua jumătate a turului I al scrutinului, când unii dintre favoriţii cursei au suportat atacuri dure din partea concurenţilor, fiindu-le afectată grav credibilitatea. Candidaţii care au „gustat” din amarul „PR-ului negru” au fost Veaceslav Iordan, Dorin Chirtoacă, Vladimir Filat şi Dumitru Braghiş. În studiu sunt descrise filierele de atac asupra lor. Ceea ce pot sublinia acum este că pentru lansarea multor atacuri s-a făcut uz de reţeaua web, care a permis promovarea celor mai diverse zvonuri şi bârfe despre concurenţi, fără ca sursa atacurilor să poată fi identificată.

– Prin ce s-a făcut remarcat turul II al scrutinului? S-au schimbat cumva principiile luptei dintre cei doi candidaţi finalişti?

– Bineînţeles, au existat anumite schimbări de fond. În primul rând, campania electorală a reînceput cu întârziere. În al doilea rând, a existat o campanie de afişaj şi de promovare a programelor electorale mai puţin vizibile, pentru că alegătorii erau deja familiarizaţi cu oferta candidaţilor. În al treilea rând, şi aici e momentul interesant, ambii candidaţi „şi-au încrucişat spadele” pe un teren cu precauţie evitat în turul I – terenul confruntărilor ideologice. Ambii candidaţi au apelat mai mult la emoţiile publicului, decât la raţionalul lui, fiind reactivate teze precum „stalinismul”, „comunismul”, „nazismul”, „unionismul”. S-a speculat şi pe baza polarizării electoratului, a divizării lui în două tabere, după principiul „noi” vs „ceilalţi”. Au fost utilizate şi alte tehnici de promovare, descrise în studiu.

– Care credeţi că au fost elementele de promovare ale candidaţilor din acest scrutin care s-au memorizat cel mai mult?

– Fiecare alegător păstrează propria impresie despre lupta electorală din municipiu. Dar, am putea într-adevăr să identificăm câteva elemente memorabile pentru majoritatea dintre noi. „Mănuşile roşii” ale lui Veaceslav Iordan – am şi explicat în studiu care a fost trucul electoral cu utilizarea lor. Sloganul „Start/Stop” al lui Vladimir Filat – un slogan care rămâne în continuare asociat cu persoana respectivului politician. Saltul cu paraşuta al lui Oazu Nantoi, ilustrat într-un spot al lui Filat. Spotul TV al Vitaliei Pavlicenco, în care preşedintele Voronin este surprins spunând o vorbă deocheată, deloc potrivită statutului său. Au existat şi alte tehnici originale, şi eficiente, şi nu prea, despre care doritorii ar putea să afle din paginile studiului. Tot acolo, sunt formulate şi concluziile finale, altfel zis, constatările cu privire la evoluţia preferinţelor electoratului şi a prestaţiei politicienilor.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *