Facebook, sănătatea psihică şi mitul “copiilor indigo”

Vip Magazin, Mai 2014

Facebook şi sănătatea psihică

Câteva sute de mii de moldoveni au cont pe Facebook, fără a lua în considerare utilizatorii altor reţele de socializare. Avantajele prezenţei pe Facebook sunt bine cunoscute: stabilim mai multe contacte, comunicăm mai uşor, ne promovăm şi facem schimb de idei.

Dar există, evident, şi o altă faţetă: Facebook-ul poate afecta negativ psihicul unor categorii de persoane. Mai întâi de toate, utilizatorii foarte repede devin dependenţi. S-a descoperit că la adolescenţii care se bucură de reacţii pozitive din partea prietenilor virtuali, zona creierului responsabilă pentru senzaţia de satisfacţie se activează ori de câte ori individul se conectează la Facebook. Deci se formează o adicţie neurofiziologică, FB devine un drog psihologic.

Facebook e şi un spaţiu de competiţie socială. Utilizatorii îşi postează fotografii din călătorii exotice, pozează în diferite ipostaze originale, alături de diverse personalităţi, îşi afişează corpurile bine antrenate, îşi etalează numărul prietenilor. Această competiţie a statusurilor creează la o parte dintre utilizatori stări de anxietate, depresie, complexe de inferioritate, unii indivizi mai sensibili încep să se simtă mizerabili în raport cu colegii lor mult mai de succes.

În plus, în plan internaţional, 43% dintre adolescenţi au recunoscut că au fost agresaţi, umiliţi sau discriminaţi pe reţelele de socializare.

Aşa că viaţa virtuală nu e mai puţin stresogenă decât cea reală. Şi aici, şi acolo trebuie să trecem proba rezistenţei psihice.

 

Parenting în stil neanderthalian

Omul de Neanderthal, care a dispărut acum circa 30.000 de ani, a fost un părinte-model pentru copiii săi.
Arheologii au descoperit că în comunităţile neanderthaliene erau create condiţii foarte confortabile pentru dezvoltarea emoţională şi integrarea socială a copiilor. Bebeluşii de mici stabileau legături de afecţiune cu mama lor, dacă se îmbolnăveau, puteau fi îngrijiţi luni sau chiar ani de zile, iar dacă mureau, aveau parte de morminte mult mai elaborate şi mai înfrumuseţate decât ale adulţilor.

În general, la neanderthalieni copiii erau mai bine integraţi în viaţa grupului, aveau libertatea de a se juca nestingherit şi exercitau un rol simbolic şi social mai influent decât în comunităţile oamenilor Homo sapiens.

 

Mitul „copiilor indigo”

Există o prejudecată, precum că actualii copii se nasc mult mai dotaţi cognitiv decât generaţiile precedente. Unul din principalele argumente în favoarea acestei prejudecăţi este că preşcolarii de azi învaţă fenomenal de rapid să opereze cu tot felul de gadgeturi, iar adolescenţii se iniţiază neobişnuit de uşor în tot felul de subtilităţi legate de jocurile video, tehnică şi lumea virtuală.

Ei bine, explicaţia e alta şi e mult mai simplă. Adevărul e că zona creierului care răspunde pentru dezvoltarea abilităţilor motrice şi cognitive intră în faza de declin deja la 24-25 de ani. De atunci încolo, însuşirea diferitelor competenţe tehnice devine mult mai dificilă. Aşa că, dacă bunicile noastre ar reveni biologic la vârsta de 10 ani şi ar trăi în mediul nostru, ele ar fi la fel de performante în utilizarea gadgeturilor ca şi copiii de acum.

Comments

  • fenomen says:

    Copii indigo exista, si nu sunt acei care pricep in gadgeturi din scutece. Sunt copii extraordinari pe care parintii ii ascund de gura rea a societății. Studiaza subiectul mai detaliat.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *