Vlazii, reflexele ideologice şi cum mănâncă moldovenii

Vip Magazin, Iulie-August 2013

Vlazii şi reflexele ideologice

Numele pe care îl purtăm poate fi şi o reflectare a convingerilor ideologice ale părinţilor noştri, sugerează psihologii sociali.
Un studiu sociologic vast efectuat recent în SUA a arătat că cei cu o gândire conservatoare îşi denumesc copiii altfel decât cei cu o gândire mai liberală. Părinţii conservatori (adepţii partidului republican) aleg pentru copiii lor nume care conţin consoane „tari”: k, d, t. Liberalii (adepţii partidului democrat) preferă nume formate din consoane „moi”: l, m, s, f. De asemenea, conservatorii aleg nume mai curând tradiţionale, pe când liberalii experimentează cu nume preluate din alte culturi.
Numele pe care îl poartă, plus moştenirea genetică şi cea a educaţiei familiale, îi marchează ideologic şi pe copii şi, în acest fel, mentalitatea şi reflexele politice sunt perpetuate de la o generaţie la alta. Numele, aşadar, poate evoca reflexe tradiţionaliste sau mai progresiste, mai autoritare sau mai permisive.
O întrebare retorică se profilează în acest sens: ce zestre ideologică comportă în sine numele Vlad sau Vladimir în politica moldovenească?

Ce avem şi ce mâncăm

Nutriţioniştii susţin într-o voce că ceea ce este comun pentru cele mai sănătoase diete este consumul sporit de fructe şi legume şi consumul redus de hidraţi de carbon. Dietele cele mai înalt cotate, cum ar fi cea mediteraneană, cea nordică şi paleo dieta promovează anume un astfel de regim alimentar. Dieta nordică, de exemplu, proprie ţărilor scandinave, e bogată în peşte, legume, pomuşoare şi carne de vânat şi este considerată în prezent drept cea mai indicată pentru prevenirea obezităţii şi a bolilor de inimă.
Meniul tradiţional al moldovenilor, însă, e departe de a respecta exigenţele unui regim alimentar sănătos. Datele Biroului Naţional de Statistică arată că moldovenii consumă, în general, o cantitate mare de produse de panificaţie, cartofi, lapte şi ouă, care sunt calorice şi ridică nivelul aşa-numitului colesterol rău.
În medie, un moldovean consumă lunar aproape nouă kilograme de pâine şi alte produse de panificaţie şi doar trei kilograme de fructe. Adică o sută de grame de fructe zilnic… Peşte în alimentaţia noastră e şi mai puţin – un kilogram pe lună.
Curios că, în timp ce ne mândrim cu grădinile şi livezile roditoare, produsele pe care le creştem nu prea ajung pe masa noastră. Mai degrabă preferăm să exportăm fructele pentru a-i face pe alţii mai sănătoşi, iar noi mâncăm pâinea noastră cea de toate zilele.

O veste bună din Pădurea Domnească

Un pui de zimbru s-a născut pe 1 iunie în rezervaţia „Pădurea Domnească”, fiind al şaselea membru al familiei de zimbri din Republica Moldova. Pe lângă faptul că e un eveniment faunistic, acesta e şi un eveniment simbolic, cunoscându-se că, potrivit legendei, zimbrul a jucat un rol important în întemeierea statului moldovenesc.
În 2005, Republica Moldova a devenit deţinătoarea a trei exemplare din această specie extrem de rară şi preţioasă – cadou din partea Poloniei. Iar în ultimii ani pe pământ moldovenesc s-au mai născut trei zimbri.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *